Într-o postare pe Facebook, ministrul Sebastian Burduja, și-a prezentat bilanțul la trei luni de la preluarea mandatului:
Acum trei luni de zile am început mandatul de ministru in Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – România. Pregătesc un bilanț pe larg, dar pana atunci am pus aici câteva gânduri cu principalele victorii, mai mici sau mai mari. Îmi amintesc vorbele lui Constantin Noica – “aici e totul încă de facut”. Si ii dau dreptate in fiecare zi, mai ales că acum cateva zile a apărut indicele DESI, care confirmă că avem mult teren de recuperat (suntem tot pe 27 din 27, dar nu avem nicio intenție să rămânem acolo). Trag linie după 3 luni, având convingerea că suntem pe drumul cel bun:
1. Am dinamizat împreună transformarea digitală a României. Muncă de echipă, rezultate nesperate. Ordonanta pe cloudul guvernamental a fost adoptată de Guvern, iar contractul de finanțare pentru implementarea investiției a fost semnat, ambele borne din PNRR fiind îndeplinite la timp. Acum lucrăm din greu la legislația secundară (HG si ordine de ministru), cu ajutorul specialiștilor din Minister si intr-un parteneriat in premieră cu mediul privat si societatea civilă.
Avansează bine lucrurile si cu “spațiul digital comun” între Romania si Republica Moldova. Soluțiile excelente dezvoltate de fratii noștri de peste Prut pe parcursul ultimilor 10 ani pot fi calea către transformarea digitală accelerată a Romaniei. Avem multe de învățat si destule punți virtuale de construit peste Prut, de la servicii publice digitale pana la recunoasterea semnăturilor electronice. Estimăm că primele rezultate se vor vedea până la finalul acestui an.
Tot prin specialiștii ministerului din Taskforce, am pornit colaborări aplicate cu cateva ministere importante. La MAI, lucrăm la eliberarea online a cazierului judiciar. La Ministerul Educației, la soluțiile pentru digitalizarea parcursului academic. Peste tot am găsit deschidere si oameni puși pe treabă.
In fine, proiectele gestionate de Autoritatea pentru Digitalizarea României se mișcă bine si ele. Cele mai mari speranțe mi le pun in PSCID, sistemul care va permite o identificare rapidă a fiecărui român care solicită un serviciu public digital. Plus platforma de interoperabilitate, care trebuie dezvoltată in perioada următoare. Aceste două elemente cheie vor aduce, in 3-5 ani, dispariția dosarului cu șină si eliminarea drumurilor între ghisee, prin implementarea principiului “o singură dată” (statul nu are voie să ceară o informație pe care un cetățean deja i-a furnizat-o). Bonus, in curând, aplicația ghișeul.ro.
2. Am deblocat, dezbătut si adoptat viziunea pentru investiții in cercetarea românească. Documentul adoptat de Guvern sub forma Strategiei Naționale de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027 definește o nouă paradigmă de creștere economică a României, pe baza investițiilor cu valoare mare adăugată și productivitate accelerată.
Am spus de la începutul mandatului: cercetarea și inovarea trebuie să devină vârf de lance pentru dezvoltarea României. În această strategie punem pe primul loc meritocrația, recunoașterea performanței cercetătorilor și a organizațiilor de cercetare pe baza unor evaluări obiective, cu indicatori și criterii transparente. Două principii de bază: “oamenii sunt mai importanți decât zidurile” (mai bine investim să păstrăm si să atragem resursa umană in cercetarea românească decât in infrastructuri care nu sunt utilizate), respectiv “mai bine mai mult pentru mai puțini decât puțin pentru toți”, ceea ce implică prioritizarea investițiilor, recunoașterea excelenței și șansa României de conta pe harta globală a câtorva domenii de cercetare-inovare.
Documentul reflectă recomandările experţilor Comisiei Europene, a specialiștilor Băncii Mondiale şi concluziile puse la dispoziţie de Comisia Europeană prin raportul PSF, finalizat si lansat in cadrul unui eveniment in luna iunie.
Suntem, totodată, in etapa finală cu Planul National care operationalizează strategia si care, pentru prima dată, include toate tipurile de finantari pentru cercetarea românească. Voi reveni in curând cu toate detaliile.
3. România inovării începe sa prindă viață. Cei care au citit Planul pentru Romania, cartea mea din 2020, își vor aminti că in viziunea mea inovarea este principalul pilon de creștere economică. Sau asa ar trebui sa fie. Problema o știm: firmele cu potențial mare de inovare nu au acces la finanțare, mai ales in primele faze de creștere. Iar cercetarea nu face transferul in economia reală. Am găsit si aici soluții rapide, in colaborare cu mediul privat si cu experții Băncii Mondiale. Ne dorim să operaționalizăm astfel, in următorul an, un instrument de “fund matching” prin care statul va putea co-investi in afacerile românești cu potențial înalt. Deja am inclus acest tip de instrument in Planul National IV, despre care vă povesteam mai sus.
4. Am avansat perspectivele proiectului ELI-NP – “laserul de la Măgurele”. Pe de-o parte, la nivel național, prin eforturile echipei IFIN-HH, a fost deschisă în premieră infrastructura de la Măgurele pentru cercetătorii din consorțiul ELI-ERIC, în baza unui protocol oficial. Pe de altă parte, am găsit deschidere pentru includerea României in consorțiul european, unde ne este locul. Cu sprijinul Ministerului Dezvoltării si CNI, avansează bine și proiectul anunțat recent al investiției in producția de oglinzi pentru laserele de mare putere, în colaborare cu parteneri strategici din Japonia. Sunt si câteva deschideri noi de mare impact, la care am lucrat din greu, împreuna cu alți colegi din guvern, despre care vă voi spune mai multe când lucrurile vor fi oficializate.
5. Am inițiat, împreuna cu Ministerul Energiei, demersurile de Preluare ale Muzeului Tehnic “Dimitrie Leonida”. Mulți dintre Dvs. cunosc deja acest loc de referință al Bucureștiului, unde inginerul Leonida ne-a lăsat o comoară de care trebuie să avem mare grijă, inspirată după muzeul din München. Vrem să facem aici un centru modern, pe modelele din Occident de astăzi, sens in care am demarat deja discuții la nivel international. Nu este o chestiune de azi pe maine, dar ma aștept sa finalizam cel târziu in luna septembrie preluarea efectivă, iar pana la finalul anului să găsim soluțiile de finanțare pentru un amplu proces de modernizare.
Mai sunt si alte subiecte, multe si deloc mărunte, despre care v-am mai povestit si la care voi mai reveni: apeluri de proiecte in curs si in elaborare (formari digitale pentru angajații IMM-urilor, burse pentru cercetători de top din străinătate si multe altele); situația datoriei României la Agentia Spațială Europeană, unde căutăm o soluție împreună cu Ministerul Finanțelor; modalitatea de evaluare a institutelor de cercetare si a IOSIN-urilor; operaționalizarea facilităților fiscale pentru cercetare; strategia națională și hub-ul de inteligență artificială; programe pentru promovarea științei în societate; promovarea conectivității in contextul extinderii rețelelor 5G; finalizarea proiectului RO-NET; modernizarea Poștei Române; guvernanta corporativă; etc.
Mă opresc aici, cu speranta că nu v-am plictisit. Sunt greu de sintetizat trei luni de zile in câteva rânduri. La nivel personal, a fost si rămâne perioada in care am muncit cel mai mult din întreaga mea cariera profesională si academica. Si am avut perioade in care am tras foarte tare. Dar tot acest efort merită, pentru că simt că rămâne ceva in urma noastră, iar roadele sunt ale muncii in echipă.
Mulțumesc tuturor celor care contribuie, zile si nopți, la acest vis. Si dumneavoastră, tuturor celor care ne acordați încredere si răbdare, cu înțelegerea faptului că Roma(nia) – nici măcăr cea digitală – nu se poate (re)construi intr-o singură zi. Nu ne oprim nicio clipă. Înainte, împreună.
P.S. În ultimele zile am fost ținta mai multor atacuri politice, fie prin știri false/denaturate, fie prin atacurile unor personaje care nu pot să-si acopere incompetenta decât prin circ continuu, de care românii chiar s-au săturat. Unii dintre dvs. m-ați invitat să le răspund. Nu voi face asta. Pe de-o parte, pentru că atacurile si minciunile nu mă afectează. Sunt semn bun – deranjăm, înseamnă că ne facem treaba. Pe de altă parte, nu am nicio secundă de pierdut, iar cel mai bun răspuns sunt faptele: „Nu-mi pasă de pietrele ce mi se aruncă in viață, imi pasă de piatra ce se va pune pe mormântul meu” (Ionel Brătianu)
