Curtea Constituțională a României a respins ieri obiecția de neconstituționalitate a Legii securității și apărării cibernetice formulată de un grup politic parlamentar și Avocatul Poporului.

Legea securității și apărării cibernetice a fost inițiată de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, cu sprijinul și consultarea tuturor entităților publice și private cu atribuții în domeniul securității cibernetice. Actul normativ protejează cetățenii României împotriva amenințărilor și atacurilor cibernetice ale unor state precum Federația Rusă, China sau Iran, precum și ale unor hackeri care urmăresc furtul de date guvernamentale, sau financiar-bancare.

Legea securității cibernetice este o lege pur civilă, care pune în epicentrul său principiul protejării cetățeanului român în fața atacurilor și amenințărilor cibernetice, prin interzicerea preluării de date de conținut din sistemele și rețelele informatice, oferind cele mai înalte garanții legale împotriva posibilelor abuzuri ale statului.

Autoritatea națională în domeniul securității cibernetice este și rămâne Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) care coordonează activitatea de notificare a incidentelor de securitate cibernetică.

Potrivit noii legi, autoritățile și instituțiile publice vor fi obligate să-și asigure măsuri proprii de securitate cibernetică, la fel și operatorii de servicii publice (apă, canalizare, electricitate) esențiali pentru buna funcționare a administrației.

Legea introduce, în premieră la nivel internațional, conceptul de diplomație cibernetică, care presupune activitatea diplomatică prin intermediul căreia se realizează promovarea intereselor de politică externă și de securitate ale României, în cadrul formatelor bilaterale și multilaterale de dialog și negociere pe teme cu relevanță pentru domeniul securității cibernetice la nivel național și internațional. Activitatea include promovarea unor obiective care derivă atât din necesitatea asigurării și consolidării securității cibernetice naționale, cât și din prioritățile de politică externă ale României.

Nu în ultimul rând, legea reglementează conceptul de igienă cibernetică, care reprezintă setul de măsuri de rutină  aplicate cu regularitate de către persoanele fizice și juridice care au rolul de a reduce expunerea acestora la riscurile pe care le presupun amenințările cibernetice. Conceptul de igienă cibernetică se va reflecta în sistemul educațional, în administrație și în sistemul sanitar, fiind un set de măsuri care să prevină atacurile cibernetice asupra acestor sisteme publice.

„Salut decizia de ieri a Curții Constituționale a României privind respingerea obiecției de neconstituționalitate a Legii securității și apărării cibernetice. În calitate de ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, minister care a inițiat acest proiect de lege în mandatul meu și a reușit, în timp record, îndeplinirea unui jalon PNRR extrem de greu, garantez că Legea securității cibernetice este una exclusiv pentru cetățenii României. Din păcate, România a prins un decalaj de 10 ani în care nu a reușit să reglementeze domeniul, confruntându-ne cu zeci de mii de atacuri cibernetice, mai ales cu cele complexe de tip APT.

Cetățenii, administrația și instituțiile sunt de astăzi protejate datorită unui set de reguli unitare care asigură securitatea cibernetică în entitățile strategice pentru statul român. Sunt mândru că am reușit, alături de DNSC și colegii din celelalte instituții, să creăm o lege pentru România care să fie ancorată noilor amenințări cu care se confruntă statele și populația în spațiul cibernetic”, a declarat ministrul Sebastian Burduja.