Bursele Henri Coanda
Pentru prima oară în țara noastră, elevii și studenții din România, care participă la competiții internaționale care presupun realizarea unei soluții tehnice (bun, serviciu sau aplicație specifică cercetării aplicative și inovării), vor putea fi sprijiniți prin intermediul unei burse de cercetare. Dacă în următoarele 12 luni urmează să participi la o astfel de competiție, în echipă de minimum doi elevi/studenți, aplică pentru Bursa de cercetare Henri Coandă.
Valoarea maximă a unei burse este de 100.000 de lei, fiind posibilă acordarea unui număr maxim de 20 burse de cercetare (pentru 20 echipe de elevi și studenți), în limita maximă a bugetului alocat.
Bursele de cercetare se acordă competițional, pe baza unui proiect de cercetare-dezvoltare sau inovare, la solicitarea unui grup format dintr-un mentor și minimum doi membri ai echipei de proiect care au calitatea de elevi ai învățământului secundar și/sau ai învățământului terțiar non-universitar sau studenți din instituțiile de învățământ superior acreditate în România, care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare sau inovare pentru participarea la competiții tehnico-științifice internaționale.
Activitatea de cercetare se desfășoară cu sprijinul unei organizații-gazdă care poate fi o unitate/instituție de învățământ și/sau organizație de cercetare publică sau privată din România, care oferă condiții adecvate de desfășurare a activităților de cercetare-dezvoltare și inovare și sprijină participarea elevilor și studenților la competiții tehnico-științifice internaționale, precum și gestionarea finanțării activităților care se desfășoară în cadrul bursei de cercetare.
Mentorii au calitatea de coordonator științific al proiectului de cercetare-dezvoltare sau inovare și sunt responsabili, în raport cu organizația-gazdă, de implementarea proiectului și de atingerea rezultatelor propuse.
Aplicațiile se depun exclusiv în format electronic, până pe 17 aprilie 2023, folosind formularul de mai jos. În vederea elaborării aplicațiilor trebuie ținut cont de următoarele:
- Durata unei burse de cercetare acordate prin prezentul program este de maximum 12 luni.
- Fiecare bursă de cercetare corespunde unui proiect de cercetare sau inovare a cărui durată coincide cu durata bursei solicitate.
- Fiecare proiect corespunzător bursei de cercetare se evaluează individual pentru acordarea finanțării. La sfârșitul contractului se depune un raport final de evaluare.
- Bursa de cercetare se acordă pentru susținerea activității de cercetare și realizare a proiectului în vederea participării la competiția tehnico-științifică internațională.
- Bursa de cercetare cuprinde cheltuielile eligibile prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 134/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea categoriilor de cheltuieli pentru activități de cercetare-dezvoltare și de stimulare a inovării, finanțate de la bugetul de stat. În elaborare bugetului, vă invităm să consultați HG-ul mai sus menționat și modelul disponibil aici.
- Cheltuielile de personal, inclusiv pentru elevii și studenții parte din echipă, nu pot depăși 50% din valoarea bursei.
Programul Henri Coandă a fost aprobat prin HG nr. 1432/2022 și este reglementat de OMCID nr. 20319/2023.
Obiectivele Programului
- formarea unei noi generații deschise către cunoaștere la nivel european și internațional
- stimularea interesului elevilor învățământului secundar și/sau ai învățământului terțiar nonuniversitar și al studenților din cadrul instituțiilor de învățământ superior acreditate în România pentru domeniile vizate
- dezvoltarea abilităților și competențelor elevilor și studenților de a lucra în echipe și de a desfășura activități în domeniile vizate
- creșterea numărului de tineri români care își doresc să rămână și să desfășoare activități în domeniile vizate în România
Legislație
Toate întrebările de clarificare vor trimise în format electronic la adresa bursePHC@research.gov.ro .
Calendar actualizat
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării anunță actualizarea, din motive obiective, a calendarului competițional pentru acordarea burselor de cercetare în cadrul Programului „Henri Coandă “, ediția I, 2023, după cum urmează:
Activitate | Termen | |
Verificarea eligibilității dosarelor de candidatură/Afișarea rezultatelor privind eligibilitatea | 8 mai | |
Depunerea contestațiilor privind verificarea eligibilității | 11 mai | |
Soluționarea contestațiilor privind eligibilitatea/Afișarea rezultatelor finale privind eligibilitatea | 16 mai | |
Evaluarea dosarelor de către comisia de evaluare și selecție | 26 mai | |
Întocmirea raportului privind procesul de evaluare și selecție | 26 mai | |
Publicare anunț privind rezultatul selecției | 29 mai | |
Contestații | 5 iunie | |
Soluționare contestații | 12 iunie | |
Publicare anunț final | 12 iunie | |
Contactarea participanților selectați | 13 iunie | |
Contractare |
| |
Calendar
Lansarea concursului
Termen limită de depunere a aplicațiilor
Afișarea rezultatelor privind eligiblitatea
Depunerea contestațiilor la evaluarea eligibilității
Afișarea rezultatelor finale privind eligibilitatea
Afișarea rezultatelor preliminare, în urma evaluării calității științifice
Depunerea contestațiilor
Soluționarea contestațiilor
Afișarea rezultatelor finale
Eligiblitate
Condiții de eligibilitate conform Ordinului MCID nr. 20319 din 1 martie 2023
Pentru a fi eligibilă spre a obține finanțare, o echipă trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
- echipă să fie formată dintr-un mentor și minimum doi membri ai echipei de proiect care au calitatea de elevi ai învățământului secundar și/sau ai învățământului terțiar nonuniversitar sau studenți din instituțiile de învățământ superior acreditate în România, care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare sau inovare pentru participarea la competiții tehnico-științifice internaționale.
- competiția la care participă trebuie să reunească participanți din cel puțin 3 state;
- competiția este organizată de către o autoritate publică, instituție publică, instituție de învățământ, persoană juridică de drept privat lucrativ sau nelucrativ, română sau străină;
- competiția se bucură de o înaltă recunoaștere și prestigiu internațional;
- competiția presupune realizarea unui bun, serviciu sau a unei aplicații specifice cercetării aplicative și inovării;
Condiția privind înalta recunoaștere și prestigiul internațional se individualizează de către comisia de evaluare pe baza următoarelor criterii:
- numărul de state participante;
- apartenența sau relațiile României la/cu entitatea care organizează competiția;
- impactul competiției asupra domeniului cercetării-dezvoltării și inovării;
- imaginea publică a competiției în plan național și internațional.
Bursele de cercetare se acordă în vederea participării elevilor și studenților la competițiile tehnico-științifice internaționale în următoarele domenii:
- tehnologii pentru economia albastră – includ tehnologiile inovative pentru creșterea sustenabilității și valorificarea superioară a resurselor marine – minerale, energetice neconvenționale, biologice;
- ameliorarea semințelor și raselor – crearea de soiuri/varietăți/hibrizi/ideotipuri de plante și rase de animale mai bine adaptate la noile provocări din agricultură și silvicultură, precum schimbările climatice, factorii de stres biotici și abiotici existenți, nevoia de hrană sănătoasă și în volume tot mai mari și de un mediu sănătos. Include și producerea de puieți forestieri genetic ameliorați, rezistenți la secetă, la boli și dăunători, adaptați la condiții extreme și utilizați în reconstrucția ecologică;
- tehnologii pentru agricultura ecologică, agroecologie și silvicultură – agricultura ecologică este un sistem de producție agricol durabil, ce susține sănătatea solului, a ecosistemelor și a oamenilor. Se bazează pe procese ecologice, biodiversitate și cicluri adaptate la condițiile locale în detrimentul utilizării inputurilor cu efecte adverse. Tehnologiile avansate la nivel de complex ecosistemic contribuie la dezvoltarea sectoarelor forestier, cinegetic, agrosilvic și agroecologic;
- agricultura 4.0 – reprezintă noua revoluție agricolă, integrând agricultura de precizie, robotica, aplicații ale IoT, big data, blockchain, inteligenței artificiale și ale tehnologiilor de imagistică a plantelor. Acest progres tehnologic va conduce la implementarea unor procese specifice mai eficiente, sigure și prietenoase cu mediul și la o valorificare mai bună a resurselor disponibile;
- alimente sigure și durabile pentru o dietă sănătoasă – includ dezvoltarea de alimente durabile bazate pe concepte dietetice sănătoase, conforme cu nevoile nutriționale/senzoriale ale consumatorilor, cu normele de calitate și legate de stilul de viață local. Urmărește echilibrul între cerere și resurse, prin (1) dezvoltarea de alimente reformulate din punct de vedere compozițional în scopul combaterii bolilor de nutriție/obezității, (2) valorificarea de materii prime autohtone/provenite din culturi ecologice și (3) dezvoltarea de sisteme de autenticitate și siguranță alimentară. Parte a acestui demers, foodomics permite conectivitatea dintre alimente, dietă, sănătatea individului, prin aplicarea unor abordări „omice“, precum genomica, transcriptomica, proteomica și metabolomica, epigenomica, lipidomica, interactivomica, metalomica și/sau diseasomica.
- dispozitive și sisteme microelectronice pentru produse inteligente – includ dispozitive și circuite integrate, inclusiv bazate pe efecte cuantice, senzori inteligenți, lab-on-a chip și microsisteme. Domeniul este focalizat pe soluții inovative în proiectarea, implementarea, testarea și caracterizarea circuitelor integrate, dispozitivelor și sistemelor microelectronice destinate dezvoltării produselor inteligente;
- rețelele viitorului, comunicații, internetul lucrurilor – cuprind aplicații bazate pe rețele de senzori inteligenți, internetul lucrurilor și formele asociate de calcul distribuit („fog“ sau „edge“), precum și integrarea acestora cu tehnologiile geospațiale, în domenii diverse precum: prevenția și reacția rapidă la dezastre naturale, orașul inteligent, comunicarea vehicul – vehicul, monitorizarea pacienților etc.;
- tehnologii pentru economia spațială – economia spațială implică tehnologii inovative din mecanică, mecatronică, robotică, electronică, comunicații, IT, biologie și medicină, materiale, aplicații radio, THz, IR, UV la X și gamma etc. și are un rol-cheie în securitatea națională, managementul dezastrelor, protecția mediului, reziliența comunicațiilor, traficul aerian, maritim și terestru etc. Aceasta include și tehnologiile de operare robotică pentru noua generație de vehicule de explorare a spațiului;
- tehnologii XR – cuprind aplicații complexe ale tehnologiilor imersive, precum realitate virtuală, realitate augmentată, interfața creier-calculator („Brain-Machine Interface“ – BMI) pentru domeniile: cultural, educațional, industrial, terapeutic și medical, servicii (de divertisment, retail etc.);
- sisteme de inteligență artificială – includ tehnicile inteligenței artificiale și aplicațiile acestora, precum prelucrarea limbajului, vederea computerizată, predicția evoluției unor fenomene, sistemele de recomandare etc. O atenție deosebită se va acorda sistemelor de inteligență artificială de încredere, definite ca sisteme tehnic robuste, sigure, transparente, capabile să explice deciziile luate și care să asigure nediscriminare, diversitate, echitate, contribuind la bunăstarea socială;
- securitate cibernetică – vizează protejarea sistemelor și a rețelelor informatice și gestiunea riscurilor, în contextul extinderii frontului vulnerabilităților ca urmare a digitalizării rapide și a importanței datelor ca resursă fundamentală în economie și cercetare. Inovarea în securitatea cibernetică include soluții pentru automatizarea profilării vulnerabilităților și a adresării atacurilor, protejarea fluxurilor de date, managementul identităților, recuperarea în situații de atac și educarea utilizatorilor;
- tehnologii pentru trasabilitate – cuprind aplicații ale tehnologiilor disruptive, precum blockchain, inteligența artificială, internetul lucrurilor și platforme colaborative, prin care se asigură trasabilitatea bunurilor diverse, permițând garantarea autenticității, transparentizarea și eficientizarea lanțurilor de valoare adăugată;
- roboți și agenți cognitivi – robotica cognitivă vizează înzestrarea roboților cu inteligență artificială, permițându-le să învețe și să răspundă la situații diverse din lumea reală. Funcțiile unui robot inteligent includ, de exemplu: vedere artificială, recunoaștere automată a vorbirii, sinteza automată a vorbirii, anticipare și planificare, mișcare autonomă, imitația morfofuncțională umană, capacitatea de învățare, abilitatea de a explora pe cont propriu.
- mobilitate verde – include vehicule electrice și hibride, inclusiv bazate pe hidrogen, pentru toate tipurile de transport, precum și: componente ale sistemelor de propulsie și cele auxiliare acestora; sisteme de stocare a energiei și de management energetic pentru acestea; utilizarea în comun și integrarea acestor vehicule în orașe inteligente; soluțiile de interoperabilitate și intermodalitate în transport;
- tehnologii moderne de generare a energiei cu emisii scăzute sau zero;
- tehnologii și sisteme de conversie a energiei din surse regenerabile de energie (hidraulică, eoliană, solară, biomasă, geotermală), valorificarea energetică a hidrogenului, utilizarea energiei nucleare, valorificarea energetică cu emisii scăzute a cărbunelui și a gazelor naturale;
- digitalizare în energie – soluțiile digitale pentru monitorizarea și controlul sistemelor energetice, integrate între palierele sectorului (producere, transport, distribuție, utilizare), vor facilita implementarea măsurilor pentru creșterea eficienței energetice, sporirea flexibilității sistemului, prioritizarea consumului de energie curată și optimizarea consumurilor la utilizatori. Digitalizarea permite implementarea unor funcții de tip Smart Grids la nivelul transportului și al distribuției de energie electrică, dar și la cel al utilizatorilor;
- stocarea energiei – este principalul mijloc prin care se asigură creșterea ponderii surselor regenerabile de energie. Sunt câteva elemente majore care impulsionează dezvoltarea tehnologiilor în zona stocării energiei: eforturile de decarbonizare a sectoarelor economice, digitalizarea și descentralizarea – în care consumatorii finali devin „actori“ activi („pro-sumers“). Sistemele de stocare pot fi chimice, cu potențial gravitațional, cu potențial electric, la temperatură ridicată, cu căldură latentă și de tip cinetic.
- tehnologii de fabricație pentru industria aeronautică – noi tehnologii de fabricație care răspund cerințelor pentru industria aerospațială în contextul „Green Deal“ și „Circular Aviation“. Tehnologiile vizează atât introducerea materialelor de nouă generație (poli/multifuncționale), cât și performanța pe întreg ciclul de producție-utilizare-reciclare;
- digitalizarea și robotizarea fabricației – includ aplicațiile industriale ale internetului lucrurilor, roboți industriali înzestrați cu inteligență artificială, inclusiv roboți inteligenți autonomi pentru logistică;
- tehnologii avansate de fabricație – includ tehnologiile de fabricație aditivă, cu materiale organice sau anorganice și alte tehnologii de fabricație de precizie, precum prelucrări tehnologice cu laser (sudură, sinterizare, acoperire), mașini-unelte cu toleranță micronică etc.
- optoelectronica – vizează dispozitivele electronice care detectează, generează și controlează radiația electromagnetică din spectrul ultraviolet, vizibil și infraroșu, incluzând cristalele fotonice și circuitele fotonice integrate. Optoelectronica realizează legături între optică, electronică, senzori, comunicații, lab-on-chip și tehnologii cuantice și are aplicații în biologie, medicină, industria farmaceutică, chimia și știința materialelor, industria semiconductorilor:
- materiale compozite inteligente – sunt responsive la stimuli externi, precum stres mecanic, câmpuri magnetice/electrice, lumină, temperatură, pH, umiditate, componente chimice. Au aplicații în construcții (materiale și finisaje durabile cu proprietăți de autoreparare, autocurățare, materiale fotoactive, cromoactive, cu senzori încorporați), în industria textilă (textile cu proprietăți antibacteriene, de autoadaptare), pentru electronice/comunicații, actuatori/senzori, dispozitive medicale (mușchi artificiali, pansamente inteligente);
- materiale reciclabile și tehnologii pentru reciclarea materialelor – domeniul vizează proiectarea și dezvoltarea de materiale care să conducă – în contextul utilizării lor în economie – la implementarea unor procese și tehnologii de reciclare eficiente, cu consum mic de energie și poluare limitată. Se urmărește astfel inclusiv reducerea dependenței de materiile prime critice, prin dezvoltarea de soluții alternative green și sustenabile pe termen mediu și lung;
- materiale pentru aplicații electronice, electrice, fotonice, magnetice și în senzoristică – includ materiale, inclusiv bioinspirate, pentru componente electrice și electronice, senzori inteligenți (inclusiv biochimici, chimici și electrochimici), dispozitive micro- și nanoelectronice, componente și sisteme fotonice, dispozitive cuantice, dispozitive pentru recuperarea energiei, precum și tehnologii de integrare a acestora în aplicații din inginerie, telecomunicații, tehnologia informației, spațiu și securitate, tehnologii cuantice, biochimie, medicină;
- materiale biocompatibile – vizează proiectarea, modelarea, fabricarea și caracterizarea materialelor avansate, inteligente, înalt funcționale și dezvoltările în ingineria suprafeței, pentru aplicații bioinspirate și biomimetice în sectorul medical, precum: dispozitive implantabile, medicina regenerativă/ personalizată/de precizie, sisteme de eliberare controlată, diagnostic (inclusiv bioimagistică), platforme teranostice, biosenzori, bio(nano)tehnologii, soluții în imunologie și cosmetică;
- materiale pentru energie – includ materialele pentru panouri fotovoltaice, baterii, celule de combustie, materialele superconductoare, acoperirile superhidrofobe, materialele termoizolante și alte materiale inovatoare, cu funcționalitate sporită în domeniul producerii, stocării și transportului energiei.
- tehnologii pentru gestionarea, monitorizarea și depoluarea mediului – includ tehnologiile de monitorizare a mediului (inclusiv prin rețele de senzori și date satelitare), precum și cele menite să îmbunătățească calitatea aerului, apelor, solului și a sistemelor biologice complexe și să permită gestionarea rapidă și eficientă a situațiilor de contaminare;
- tehnologii pentru economia circulară – includ tehnologiile pentru gestionarea deșeurilor (precum cele pentru colectarea și selectarea optimizată, filtrarea apei, reprocesarea biologică, valorificarea deșeurilor în energie, piroliză etc.) și ansamblul soluțiilor care contribuie la reducerea deșeurilor și creșterea gradului de reciclare în lanțurile valorice asociate produselor electronice, bateriilor, ambalajelor, materialelor plastice, produselor textile, construcțiilor, alimentelor ș.a.
- chirurgia de precizie – include roboți chirurgicali și soluții de inteligență artificială, imagistică, realitate augmentată și/sau virtuală cu rol în intervenții de precizie în chirurgie plastică, urologie, ginecologie, ortopedie, neurologie, chirurgie toracică, ORL, chirurgie bariatrică, rectală și colonică, oncologii multiple, chirurgie buco-maxilo-facială;
- tehnologii nucleare diagnostico-terapeutice de nouă generație – includ dezvoltarea tehnologiilor pentru terapia cu protoni – fascicule cu energie mare pentru tratarea tumorilor; terapia sistemică cu radionuclizi – radiofarmaceutice: biomolecule cu capacitate de țintire specifică (peptide, anticorpi, nanostructuri) și radioizotopi terapeutici; tomografia computerizată cu emisie de fotoni singulari (SPECT); tomografia prin emisie de pozitroni cuplată cu tomografia computerizată (PET-CT) pentru diagnostic precoce, monitorizarea terapiei și follow-up; imagistică hibridă: PET-CT, PET-IRM și SPECT-CT;
- medicina longevității – domeniul vizează prelungirea duratei de viață și a calității ei prin creșterea capacității de apărare imunologică a organismului cu ajutorul produselor de tip senolitic, nutraceutice etc.; prin medicina celulară și moleculară; prin obiectivarea stresului și a efectelor acestuia pe termen lung, prin dezvoltarea de soluții centrate pe pacient și mediu, folosind soluții smart;
- diagnosticare precoce – include teste și analize funcționale, imagistică, biomarkeri, senzori (purtabili sau implantați), sisteme de detecție rapidă și analiză patogenă pentru identificarea în stadiu precoce și screeningul unor boli precum demența, cancerul sau bolile infecțioase emergente (cu virusuri, bacterii și fungi);
- tehnologii pentru o viață autonomă – includ tehnologii inteligente pentru o îmbătrânire activă și sănătoasă și o viață autonomă a persoanelor cu dizabilități/deficiențe (fizice, cognitive, perceptive), boli sau traume, în toate aspectele relevante – viața domestică, interacțiuni sociale, mobilitate, timp liber. Tehnologiile includ dispozitive, senzori (și wearables) pentru monitorizarea activității, a parametrilor fiziologici sau ambientului, roboți (de companie, colaborativi, exoskeleton), algoritmi de inteligență artificială;
- eHealth – acoperă interacțiunea bazată pe tehnologia informației și comunicații pentru a îmbunătăți prevenția, diagnosticul, tratamentul, monitorizarea și managementul problemelor de sănătate sau obiceiurile de viață care influențează starea de sănătate. La nivel tehnic include rețele de informații și transmitere de date; înregistrări electronice de sănătate; servicii de medicamente; rețele de comunicare pacient-furnizor și instituție-instituție; sisteme de asistare, inclusiv bazate pe monitorizare prin sisteme purtabile;
- medicina personalizată și genomică – medicina personalizată reprezintă un model medical care utilizează caracterizarea fenotipurilor și genotipurilor indivizilor pentru adaptarea strategiei terapeutice la caracteristicile persoanelor sau pentru determinarea predispoziției la boală și/sau pentru personalizarea nutriției. Include tehnologii pentru profilări moleculare, imagistică medicală, big data, cercetare în genomică;
- tehnologiile pentru sisteme purtabile – includ dispozitive electronice inteligente care sunt purtate aproape de sau pe suprafața pielii, care detectează, analizează și transmit informații (inclusiv în cloud) referitoare la semnale ale corpului, cum ar fi semne vitale și/sau date ambientale și care permit, în unele cazuri, biofeedback imediat. Aplicațiile sunt în domeniul medical și fitness, dar și în monitorizarea mediului sau industria divertismentului.
Buget
Bugetul alocat în vederea finanțării Bursele „Henri Coandă“ pentru anul 2023 este în valoare de 1.500.000 lei.
Valori maxime
Vor fi acordate maximum 20 de burse de cercetare, fiecare în valoare de cel mult 100.000 de lei.
Programul Henri Coandă este organizat de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării ca parte din Planul Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare 2022-2027.