Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN), înfiinţată în anul 1954, este cel mai mare şi mai prestigios centru mondial de cercetare în domeniul fizicii nucleare şi al particulelor elementare, şi una dintre cele mai importante organizaţii europene din domeniul cercetării fundamentale. Organizaşia funcţionează în baza Convenţiei de înfiinţare CERN din 1 iulie 1953, modificată la 17 ianuarie 1971.

Douăzeci de state din Europa, dintre care optsprezece membre ale Uniunii Europene, sunt membre CERN; şase state au statut de observator (SUA, Rusia, India, Japonia, Israel, Turcia), la care se adaugă UNESCO şi Comisia Europeană, iar alte 35 de state participă la programele CERN. În anul 1991 s-a semnat Acordul de Cooperare dintre CERN şi Guvernul României, care a fixat cadrul necesar participării sectoarelor de cercetare şi industrie la programele CERN. În baza Acordului, România a participat, din anul 1996, la trei din cele patru sub-proiecte ale programului de realizare a celui mai mare accelerator de particule din lume Large Hadron Collider (LHC), anume ATLAS, ALICE şi LHCb.

În anul 2001, CERN a adoptat o nouă strategie de aderare, conform căreia candidaţii parcurg o perioadă de pre-aderare de 3-5 ani, ca o condiţie prealabilă pentru aderarea ca membru cu drepturi depline.

La 25 martie 2002, la Geneva, a fost semnat un nou Acord de cooperare între Guvernul României şi CERN, aprobat prin HG nr. 1242/2002 pentru aprobarea Acordului de cooperare dintre Guvernul României şi CERN referitor la dezvoltarea viitoare a cooperării ştiinţifice şi tehnice în cadrul proiectelor de cercetare ale CERN. Conform acestui Acord, participarea României la experimente s-a făcut în baza unor Memorandumuri de înţelegere semnate de către instituţiile de profil din ţară şi CERN, pentru fiecare experiment în parte. România şi-a extins participarea la şapte experimente: ALICE, ATLAS, LHCb şi WLCG de la LHC, DIRAC de la Proton Synchrotron, NA50 de la Super Proton Synchrotron şi L3 de la Large Electron Positron Collider. Toate proiectele la care au participat cei circa 70 de cercetători români au fost evaluate în prealabil de către membrii Comitetului România-CERN.

După vizita unei delegaţii a României la CERN, în luna iunie 2005, a fost aprobat Memorandumul cu privire la „Planul de acţiune privind participarea României la CERN în calitatea sa de viitor stat membru, cu statut de pre-aderare”, care a prevăzut etapele de parcurs pentru obţinerea statutului respectiv. Conform acestui Plan, prin Memorandumul nr. 1447/30.10.2007 a fost aprobată, de către Preşedintele României, iniţierea demersurilor de aderare a României la CERN. Prin acest Memorandum s-a aprobat transmiterea la CERN a dosarului de candidatură a României şi începerea negocierilor de obţinere a statutului de candidat pentru aderarea la CERN.

Prin Rezoluţia Consiliului CERN din 11 decembrie 2008, România a fost acceptată să devină stat candidat la CERN. În urma negocierii şi analizei dosarului de candidatură al României, proiectul de Acord a fost definitivat în cursul anului 2009.

În data de 11 februarie 2010, la Geneva s-a semnat Acordul dintre România şi Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN) privind statutul de candidat pentru aderarea la CERN, în baza Memorandumului nr. 13807 din 29.12.2009.

Pagină oficială CERN:

http://public.web.cern.ch/public/

Reprezentanţii României în Consiliul CERN, Comitetul Financiar CERN, Comitetul de Politici Ştiinţifice şi Comitetul Mixt România – CERN, numiţi prin Decizia Preşedintelui ANCS nr. 9980/08.12.2010, sunt:

Consiliul CERN

1. Nicolae Victor ZAMFIR, Director General IFIN-HH, reprezentant ştiinţific
2. Ionel ANDREI, Director General ANCS, reprezentant autoritate administrativă responsabilă
3. Florin-Dorian BUZATU,Director General IFA, consilier

 Comitetul Financiar CERN

1. Nicolae Victor ZAMFIR, Director General IFIN-HH, reprezentant ştiinţific
2. Ionel ANDREI, Director General ANCS, reprezentant autoritate administrativă responsabilă
3. Mircea IONESCU, consilier pe probleme de energie nucleară, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, reprezentant pentru relaţia cu mediul economic

Comitetul de Politici Ştiinţifice

1. Nicolae Victor ZAMFIR, Director General IFIN-HH, reprezentant ştiinţific

 Comitetul Mixt România-CERN

1. Nicolae Victor ZAMFIR, Director General IFIN-HH, co-preşedinte al Comitetului Mixt din partea României, reprezentant ştiinţific
2. Ionel ANDREI,Director General ANCS, reprezentant autoritate administrativă responsabilă
3. Florin-Dorian BUZATU,Director General IFA, reprezentant al instituţiei publice responsabile cu conducerea activităţilor de CD corespunzătoare participării României la programele si proiectele CERN
4. Mircea IONESCU, consilier pe probleme de energie nucleară, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, reprezentant pentru relaţia cu mediul economic
5. Alexandru JIPA, profesor, Universitatea Bucureşti, reprezentant pentru relaţia cu mediul educaţional din România

În scopul de a sprijini procesul decizional în domeniul fizicii energiilor înalte, în strânsă legătură cu Comitetul Mixt România-CERN, s-a înfiinţat Consiliul Ştiinţific Internaţional Consultativ România-CERN, denumit în continuare ISAB, constituit dintr-un grup de experţi internaţionali numiţi de către Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS).

ISAB este format din cinci oameni de ştiinţă, inclusiv preşedintele. Consiliul ISAB este numit de către preşedintele ANCS, pentru o perioadă de 4 ani.

Membrii ISAB numiţi prin Decizia Preşedintelui ANCS nr. 9580/ 08.06.2011, sunt:

1. Dr. Cristinel Diaconu, Chair ISAB (CPP Marseille, CNRS, Franţa)
2. Dr. Philippe Bloch(CERN , Elveţia)
3. Dr. Eckhard Elsen(DESY, Germania)
4. Prof. John Harris(Univ. Yale, USA)
5. Prof. François Le Dibeder(Univ. Paris VII, Franţa)

 Consiliul ISAB are următoarele sarcini:

– Evaluează activităţile ştiinţifice ale grupurilor româneşti implicate în proiectele CERN.

– Oferă consiliere pentru instituţiile responsabile cu finanţarea programele legate de activităţile CERN. ISAB analizează, în special propunerile de proiecte şi propune distribuirea bugetului Programul Capacităţi CERN, condus de IFA.

– Oferă o prognoză multi-anuală în vederea asigurării unui sprijin eficient pentru activităţile legate de CERN.

– Analizează organizarea cercetării româneşti în domeniul fizicii energiilor înalte, la nivel naţional şi local. ISAB propune acţiuni pentru îmbunătăţirea eficienţei şi pentru recuperarea investiţiei din fonduri publice a participării româneşti la proiectele CERN.

– Propune o strategie naţională în domeniul fizicii energiilor înalte, în special pentru relaţiile de colaborare pe termen mediu şi lung între grupurile de cercetare româneşti şi experimentele de la CERN.

Persoana de contact ANCS

Madalina Borceanu

Consilier

Directia Integrare Europeana si Cooperari Internationale

Str. Mendeleev nr. 21-25, 010362, Bucuresti

Tel. +40213183064, Fax. +40213183053

La 11 februarie 2010, s-a semnat la Geneva Acordul dintre România şi Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN) privind statutul de candidat pentru aderarea la CERN, în bazaMemorandumului nr. 13807 din 29.12.2009.

 În 2 noiembrie 2010 au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728, Legea nr.203/2010 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN) privind statutul de candidat la aderarea la CERN, semnat la Geneva la 11 februarie 2010, precum şi Decretul nr. 1043/2010 pentru promulgarea Legii menţionate.

Legea nr.203/2010

http://www.ancs.ro/ro/articol/1025/despre-ancs-legislatie-acte-normative

CERN este Laboratorul European pentru Fizica Particulelor Elementare, cel mai mare centru de cercetare in fizica particulelor din lume, situat in partea de nord-vest a Genevei la granita dintre Franta si Elvetia. Conventia in baza careia s-a infiintat CERN-ul a fost semnata la 29 septembrie 1954. De la initial 12 state semnatare ale Conventiei, la ora actuala CERN cuprinde 20 de state membre. In timp CERN-ul a devenit un exemplu de colaborare internationala, cunoscut de asemenea si ca locul unde a fost creat web-ul.

Statele membre fondatoare CERN au fost: Belgia, Danemarca, Germania (pe atunci Germania de Vest), Franta, Grecia, Italia, Norvegia, Suedia, Elvetia,  Olanda, Marea Britanie, Iugoslavia. Ulterior au aderat urmatoarele tari: Austria (1959), Spania (1961), Portugalia (1985), Finlanda (1991), Polonia (1991), Ungaria (1992), Republica Ceha (1993), Slovacia (1993), Bulgaria (1999). Iugoslavia s-a retras in 1961. Alte 8 entitati (organizatii internationale sau tari) au statut de observator: Comisia Europeana, India, Israel, Japonia, Rusia, Turcia, UNESCO, SUA. CERN este laboratorul unde oamenii de stiinta isi unesc eforturile pentru a studia structura elementara a materiei si fortele care o guverneaza. Aproape 7000 de oameni de stiinta, jumatate din fizicienii lumii care lucreaza in domeniul particulelor elementare, utilizeaza facilitatile CERN. Ei reprezinta 500 de universitati si peste 80 de nationalitati. Activitatea CERN este structurata pe trei domenii, toate programele dezvoltate vizand teme care constituie prioritati stiintifice mondiale: 

–    cercetare fundamentala – la CERN se incearca sa se raspunda la cele mai fundamentale intrebari despre natura: Ce este materia? Cum apare aceasta? Cum se grupeaza in obiecte complicate precum stele, planete, oameni?

–    cercetare aplicativa si dezvoltare tehnologica – desi CERN-ul inseamna cercetare fundamentala, Laboratorul joaca un rol vital in dezvoltarea tehnologiilor de maine. De la stiinta materialelor la calculatoare, fizica particulelor elementare are nevoie de cea mai inalta performanta, transformand CERN-ul intr-un important “banc de probe” pentru industrie.

–    formarea viitorilor specialisti – CERN joaca un rol important in educatia tehnologica avansata. O gama larga de forme de pregatire si specializare atrag multi tineri cercetatori si ingineri la CERN. Majoritatea isi continua cariera in industrie, unde experienta lucrului intr-un climat “high-tech” multinational este deosebit de valoroasa.

In cadrul experimentelor de la CERN au fost obtinute realizari remarcabile, printre care: –  1973: Descoperirea curentilor neutri in camera cu bule Gargamelle –  1983: Descoperirea bosonilor W si Z in cadrul experimentelor UA1 si UA2 –  1995: Obtinerea pentru prima data a antimateriei in cadrul experimentului PS210 –  2001: Punerea in evidenta a violarii simetriei CP in cadrul experimentelor NA48 In 1984 a fost acordat Premiul Nobel pentru fizica lui Carlo Rubbia si Simon van der Meer pentru descoperirea bosonilor W si Z.

In 1992 a fost acordat Premiul Nobel pentru fizica lui Georges Charpak pentru inventia si dezvoltarea detectorilor de particule, in special pentru “multiwire proportional chamber.” In momentul de fata la CERN este cel mai performant super-accelerator de particule din lume – Large Hadron Collider (LHC). Acest accelerator este instalat intr-un tunel cu circumferinta de 27 de km, unde a activat un accelerator mai vechi – Large Electron Positron collider (LEP). Studiind ciocnirile la energii foarte inalte, fizicienii care lucreaza la LHC vor intelege mai bine structura Universului si originea lui. Acest accelerator va genera cantitati foarte mari de date experimentale, pe care CERN-ul le va directiona catre laboratoare din intreaga lume pentru procesare distribuita (tehnologia GRID). 

Colaborarea Romaniei cu CERN: Scurta istorie: –    1991 –  a fost semnat primul Acord, reprezentand cadrul necesar participarii cercetarii si industriei romanesti la programele CERN –    2001 –  Ministrul Afacerilor Externe si Ministrul Educatiei si Cercatarii viziteaza CERN –    2002 –  a fost semnat Acordul de cooperare intre Guvernul Romaniei si CERN referitor la dezvoltarea viitoare a cooperarii stiintifice si tehnice in cadrul proiectelor de  cercetare ale CERN, acord inca in vigoare –    2003 –  Presedintele Roamaniei viziteaza CERN –    2004 –  infiintarea Comitetului National Romania – CERN, organ consultativ cu scopul dezvoltarii colaborarii dintre institutiile de cercetare romanesti si CERN –    2006-   a fost semnat Memorandumul de Intelegere vizand colaborarea pentru desfasurarea si exploatarea  Worldwide LHC Computing Grid, in cadrul careia Romania participa cu un centru Tier 2 –  2010 – la data de 11 februarie 2010, la Geneva, Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a semnat Acordul între România  şi CERN privind statutul de candidat pentru aderarea la CERN

 Peste 70 de fizicieni si ingineri romani lucreaza in cadrul proiectelor CERN. Institutul National de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei participa in mod oficial la trei experimente LHC (ATLAS, ALICE and LHC-b), la construirea detectorilor si la pregatirea analizei datelor.  Un grup de cercetatori si studenti de la Universitatea “Politehnica” din Bucuresti este implicat in dezvoltarile de avangarda in tehnologia informatiei de la CERN. Institutii stiintifice romanesti de renume, precum Institutul de Stiinte Spatiale si Universitatea din Bucuresti, contribuie de asemenea la experimentele de fizica fundamentala de la CERN. In plus, CERN-ul constituie un centru de fuziune si de initiere a colaborarii intre comunitatea stiintifica romaneasca din tara si cea din strainatate. 

Conducerea unitara stiintifica, economica si administrativa a activitatilor corespunzatoare participarii Romaniei la programele si proiectele CERN derulate pe baza protocoalelor specifice incheiate se realizeaza de catre Institutul de Fizica Atomica pe baza unui contract de finantare incheiat cu Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica, conform art. 5 alin. (4) din Legea CERN nr. 203/2010.

Pagina CERN – Institutul de Fizica Atomica:    http://www.ifa-mg.ro/cern/

In prezent se afla în desfasurare 8 proiecte romanesti de colaborare cu CERN, care atat in 2009, 2010 cat si in 2011 au fost evaluate si apreciate pozitiv de catre expertii internationali care au propus si o schema de finantare, diferentiata pe tipuri de activitati, in limita bugetului alocat, la care se adauga contributiile (cotizatiile) la fiecare experiment.