Policy Support Facility (PSF) reprezintă Instrumentul de Sprijin pentru Politici cuprins în Programul Orizont 2020, care are rolul de a oferi bune practici, expertiză independentă la nivel înalt și îndrumări, la cererea statelor membre și a țărilor asociate.

Începând cu 2015, instrumentul PSF oferă statelor membre și țărilor asociate Orizont 2020 sprijin practic pentru proiectarea, implementarea și evaluarea reformelor care sporesc calitatea investițiilor și politicilor adresate sistemelor naționale cercetare și inovare, în vederea unei mai bune integrări în Spațiul European al Cercetării.

„PSF Country”  este o evaluare aprofundată a sistemului (integral sau parțial) de cercetare și dezvoltare a unei țări, efectuată de un grup de experți care conduce și la recomandări politice către autoritățile naționale cu privire la reformele necesare pentru consolidarea sistemului lor de cercetare și dezvoltare.

„PSF Challenge” este un exercițiu de învățare reciprocă (MLE) axat pe provocări specifice și operaționale de interes pentru mai multe țări asociate pe bază voluntară. Acesta își propune să identifice bunele practici, lecțiile învățate și factorii de succes pentru a putea fi împărtășiți și însușiți de către participanți.

„PSF Open” permite țărilor care au beneficiat deja de un exercițiu PSF să primească sprijin pentru urmărirea recomandărilor PSF

La cererea statelor, prin intermediul administrațiilor naționale cu competențe în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, Instrumentul de Sprijin pentru Politici oferă servicii orientate către client, pentru a sprijini elaborarea de politici bazate pe dovezi. Activitățile PSF sunt prezentate și discutate în mod regulat în cadrul Comitetului European pentru Cercetare si Inovare (ERAC)

Rolul Comisiei Europene:

Comisia Europeană, prin Direcția Generală Cercetare și Inovare, are rolul de a superviza și consilia Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării cu privire la programul PSF. În urma memorandumului aprobat în cadrul ședinței de Guvern, Executivul României și-a reafirmat sprijinul pentru PSF. Evaluarea inter pares prin instrumentul PSF se va desfășura pe o durată de maximum un an, cu experți externi, costurile fiind integral suportate de către Comisia Europeana, prin Programul Orizont 2020.

Danemarca – evaluarea sistemului de cercetare și inovare

Danemarca este una dintre puținele țări din Uniunea Europeană care a atins obiectivul Europei în anul 2020, în ceea ce privește creșterea și dezvoltarea sistemului de cercetare cu aproximativ 3% din PIB. Danemarca este un lider în sectorul inovării.

În cadrul evaluării sistemului de cercetare și inovare al Danemarcei, grupul de experți a evaluat modul în care aceasta își poate coordona cel mai bine eforturile în ceea ce privește inovarea bazată pe cunoaștere, conform celor mai bune practici internaționale.

Danemarca a cerut grupului PSF să se concentreze pe construirea unei punți de legătură între cunoștințele bazate pe cercetare și aplicarea acestora în mediul de afaceri și în societate. La rândul său, Comisia Europeana a identificat cinci recomandări politice prioritare.  

Malta – Open Access

Oamenii de știință, întreprinderile inovatoare și societatea civilă, au nevoie de acces la rezultatele științifice pentru a genera noi cunoștințe, pentru a asigura absorbția lor la nivel industrial, dar și pentru interesul societății pentru cercetare și inovare. O mai bună circulație a cunoștințelor, facilitate la accesul deschis la publicațiile științifice și la datele de cercetare deschise/FAIR (Findable, Accessible, Interoperable and Re-usable), oferă astfel de avantaje clare pentru Malta, ca stat membru al UE.

Guvernul maltez a solicitat grupului de experți PSF sprijin pentru dezvoltarea unei politici de acces deschis personalizate. La rândul lor, experții au oferit recomandări pentru a se ajunge la oferirea accesului deschis la publicațiile științifice și implementarea acțiunilor conexe privind creșterea gradului de conștientizare, abilități, formare și sprijin, dar și evaluarea carierei.

Cipru – consolidarea angajamentului între universități și institute de cercetare cu întreprinderile

În 2019, autoritățile cipriote au apelat la Instrumentul de Sprijin pentru Politici (PSF), pentru consiliere strategică țintind stimularea implicării universităților și a institutelor de cercetare din țară finanțate din fonduri publice, alături de întreprinderile din Cipru.

În urma a două vizite pe teren în țară și a unei analize detaliate, grupul de experți PSF din Austria, Finlanda, Grecia, Luxemburg și Țările de Jos a elaborat 15 recomandări operaționale grupate în trei priorități, cu privire la modul în care universitățile și institutele de cercetare pot spori implicarea comunității de afaceri.

Estonia – plasarea cercetării și inovării în centrul noii strategii de dezvoltare

Estonia oferă condiții-cadru favorabile pentru afaceri, inclusiv investiții străine și antreprenori. Mai mult decât atât, calitatea și deschiderea bazei științifice din Estonia crește de la an la an. Pe de altă parte, în ciuda acestei îmbunătățiri, Estonia nu valorifică suficient investițiile în cercetare și dezvoltare ale companiilor și există o legătură slabă între cercetarea publică și economie.

Guvernul Estoniei a cerut grupului de experți PSF să ofere suport în pregătirea strategiei lor de cercetare, dezvoltare, inovare și antreprenoriat pentru perioada 2021-2027 și nu numai. Grupul de experți a prezentat guvernului Estoniei recomandările pentru îmbunătățirea sistemului și a politicii de cercetare și inovare a țării.

Alte exemple:

• https://ec.europa.eu/research-and-innovation/en/statistics/policy-support-facility/psf-action-plan-help-boost-latvias-st-human-capital

Întâlnirea de debut între responsabilii părții române, Comisia Europeană și grupul de experți desemnați să evalueze sistemul național de cercetare, dezvoltare și inovare, prin instrumentul Policy Support Facility (PSF) cuprins în Programul Orizont 2020, a avut loc miercuri, 30 iunie 2021.

Întâlnirea s-a desfășurat online, intervenind cu un mesaj video înregistrat domnul Florin Cîțu, prim-ministrul României, participând astfel alături de domnul Ciprian Teleman, ministrul cercetării, inovării și digitalizării, doamna Ligia Deca, Consilier Prezidențial – Departamentul pentru Educație și Cercetare din cadrul Administrației Prezidențiale, domnul Valentin – Sorin Costreie, Consilier de Stat al Guvernului României, secretarii de stat din cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, precum și invitați din partea Institutelor Naționale de Cercetare Dezvoltare, reprezentanți ai Academiei Române și ai mediului universitar.

În cadrul întâlnirii au fost prezentate aspectele cheie care fac obiectul evaluării și care sunt redate, în extenso, în raportul de autoevaluare:

• Guvernanța sistemului CDI. Schimbări structurale în sistemul CDI;
• Evaluarea politicilor și strategiilor CDI. Evaluarea finanțării și a modului în care cercetarea are un rol în luarea deciziilor politice;
• Internaționalizarea sistemului național CDI în Spațiul European de Cercetare;
• Parteneriatele public-private ca și elemente cheie pentru inovare. Eficiența instrumentelor folosite pentru îmbunătățirea cooperării public-private;
• Eficiența și impactul ESIF în conexiune cu PNCDI III (2015-2020). Argumente pentru disfuncționalitatea în comercializarea rezultatelor cercetării și în ceea ce privește legăturile slabe – știință-mediul de afaceri.
   

Link-uri utile

• https://ec.europa.eu/research-and-innovation/en/statistics/policy-support-facility/specific-support-romania

Descriere PSF – MLE (Mutual learning exercise)

Facilitate în sprijinul politicilor PSF (Policy Support Facility – PSF) – Exercițiu de învățare mutuală (MLE – Mutual Learning Exercise)

Exercițiul de învățare reciprocă (MLE) în domeniul Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI) se concentrează pe aspecte specifice și de interes pentru statele membre UE sau țări asociate UE, dezvoltând proiecte participative care au la bază schimbul de bune practici în acest domeniu. Scopul MLE constă în identificarea bunelor practici, a învățăturilor însușite și factorilor de succes pe baza unor dovezi solide. Printre altele, MLE abordează subiecte legate de gestionarea și impactul stimulentelor fiscale în domeniul Cercetare-Dezvoltare-Inovare și evaluarea pachetelor de informații pentru competițiile adresate agenților economici sau în parteneriat public-privat.

Adaptarea și interoperabilitatea programelor naționale de cercetare (MLE – JPI)

În vederea îmbunătățirii eficientei finanțării publice în domeniul CDI și a abordării provocărilor societale majore, statele membre au identificat necesitatea unei mai bune adaptări și interoperabilități a programelor lor naționale din domeniul CDI. Bazându-se pe „Declarația de la Lund”, grupul comun de programare (GPC) al comitetului pentru spațiul european de cercetare și inovare (ERAC) a lansat un MLE îndreptat către îmbunătățirea procesului de coordonare la nivel național, analizând condițiile naționale pentru participarea la procesul de programare comună (JPP) / inițiativele de programare comună (JPI), la guvernanța națională, structuri și fluxuri de comunicare și vizibilitate.

Lansat în iulie 2016, MLE – JPI a reunit reprezentanți din Austria, Danemarca, Estonia, Franța, Norvegia, Portugalia, România, Slovenia, Suedia și Turcia, iar Germania a participat ca stat observator.

Strategii naționale și foi de parcurs pentru cooperarea internațională în cercetare și inovare (MLE – INCO)

Cercetarea și inovarea sunt din ce în ce mai interconectate la nivel internațional, datorită dezvoltării rapide a tehnologiilor informaționale și de comunicare. Provocările globale necesită efort global și dialog cu partenerii internaționali. În acest context, MLE încurajează schimbul de informații referitor la politicile naționale, în domeniul CDI, pentru promovarea cooperării la nivel internațional. Exercițiul de învățare mutuală compară procesele de elaborarea a politicilor CDI și poate duce la evidențierea unor noi strategii în domeniu. În același timp, MLE abordează subiecte precum conceperea și punerea în practică a strategiilor naționale de cooperare internațională în cercetare și inovare, prin implementarea instrumentelor și condițiilor cadru necesare.

Reprezentanți ai ministerelor pentru învățământul superior și cercetare și/sau cercetare și agenții de finanțare a inovării din următoarele state membre ale UE, precum și țările asociate au participat la MLE – INCO: Austria, Belgia/Flandra, Danemarca, Finlanda, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Moldova, Norvegia, Portugalia, România, Slovenia, Suedia și Turcia.

Metodologie

Se așteaptă ca fiecare țară participantă la MLE să fie dispusă să învețe din experiența partenerilor și să obțină informații și expertize țintite, în baza schimbului deschis și confidențial de cunoștințe dintre participanții la MLE.

Toate țările participante sunt așteptate să participe activ și de o manieră clară, colectând și sintetizând prompt dovezile bazate pe experiența lor, oferind totodată sprijin în procesul de învățare reciprocă.

Pe lângă statele participante la MLE, a fost prevăzută existența unor experți independenți organizați într-un grup de lucru (panel) și a unui raportor către grupul comun de programare (GPC) (în cazul MLE – JPI).

Directoratul general pentru cercetare și inovare s-a implicat în mod activ în MLE, iar contractantul PSF a susținut operațional și logistic demersul MLE. Întregul proces a durat șapte luni (MLE – JPI) sau 12 luni (MLE – INCO).

[https://ec.europa.eu/research-and-innovation/sites/default/files/rio/report/MLE%2520INCO_Modus%2520Operandi.pdf];

[https://ec.europa.eu/research-and-innovation/sites/default/files/rio/report/MLE-align_interop_Modus%2520Operandi-140716.pdf].

Obiective, rezultate și link-uri utile

MLE – JPI a fost conceput pentru a identifica oportunități și bune practici în vederea depășirii barierelor naționale care împiedică o participare mai susținută la procesul de programare comună (JPP). Principala ipoteză de lucru din spatele MLE – JPI este aceea ca îmbunătățirea procesului de realizare și punerea în aplicare a programelor naționale de cercetare și dezvoltare axate pe direcția provocărilor societale va contribui la alinierea și interoperabilitatea la nivel european, acesta fiind principalul obiectiv al procesului de programare comună.

Propuneri ale delegatului național în cadrul MLE – JPI

• Înființarea unui grup de lucru transministerial pentru fiecare JPI după modelul german;
• Constituirea, la nivel național, de grupuri de reflecție (Mirror Groups) pentru fiecare acțiune de tip JPI cuprinsă în ERA Roadmap;
• Crearea unei structuri de guvernanță pentru acțiunile de tip JPP, care va fi în contact cu comunitatea JPP;
• Implicarea punctelor naționale de contact (NCP) Orizon 2020, precum și a celor ERA NET Cofund în procesul de comunicare;
• Îmbunătățirea înțelegerii instrumentelor adecvate pentru o mai bună comunicare cu factorii de decizie politică și publicul larg, pe baza experienței derivate de la platforma ERA-LEARN.

Scopul general al MLE – INCO a fost acela de a crește capacitatea statelor membre ale Uniunii Europene și a țărilor asociate de a dezvolta și implementa strategii naționale și foi de parcurs pentru cooperarea internațională în domeniul CDI și, astfel, să stimuleze obținerea de noi cunoștințe care pot inspira și ghida factorii de decizie în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării.

Recomandări MLE – INCO

• Aplicarea unei scheme clare de intervenție pentru a fundamenta strategiile internaționale de cooperare în cercetare și dezvoltare;
• Consolidarea procesului strategic de aliniere al politicilor naționale în vederea atingerii obiectivului: internaționalizarea cercetării și dezvoltării;
• Dezvoltarea de strategii în comun;
• Implementarea de procese eficiente de coordonare trans-guvernamentală și participativă pe mai multe paliere;
• Asigurarea resurselor necesare pentru coordonarea activităților CDI complexe și a activităților de internaționalizare;
• Monitorizarea și evaluarea politicilor internaționale de cooperare în cercetare și dezvoltare;
• Promovarea obiectivelor de dezvoltare durabila (SDGs) și abordarea provocărilor referitoare la internaționalizarea și cooperarea în domeniul CDI;
• Abordarea finanțărilor de tip multi–stakeholderi din sectorul privat și din cel terțiar;
• Valorificarea și operaționalizarea diplomației științifice pentru o eficiență sporită;
• Investirea în managementul consorțiilor și implicarea stakeholderilor interesați;
• Realizarea unor acțiuni comune pe „principii bune” privind cooperarea internațională în domeniul CDI;
• Integrarea de procese anticipative în politicile naționale de finanțare, cât și în activitățile privind cooperarea internațională în domeniul CDI;
• Împuternicirea forumurilor strategice pentru cooperare internațională (SFIC) pentru a juca un rol mai activ în coordonarea activităților comune de internaționalizare a cercetării și dezvoltării.

Link-uri utile

• https://ec.europa.eu/research-and-innovation/en/statistics/policy-support-facility/mutual-learning?field_rio_geo_coverage_target_id=2296
• https://ec.europa.eu/research-and-innovation/en/statistics/policy-support-facility/mle-national-strategies-and-roadmaps-international-cooperation-research-and-innovation
• https://ec.europa.eu/research-and-innovation/en/statistics/policy-support-facility/mle-alignment-and-interoperability-national-research-programmes
• https://www.mcid.gov.ro/ro/articol/2495/programe-internationale-initiative-de-programare-comuna
• https://ec.europa.eu/info/strategy/international-strategies/sustainable-development-goals_ro
• https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/strategy/strategy-2020-2024/europe-world/international-cooperation/sfic_en
• https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/portal/screen/support/ncp
• https://www.era-learn.eu/
• https://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/en/h2020-section/era-net

PSF RO – 2016 UEFISCDI

PSF Romania 2016 – Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI)

Prezentare instituțională

UEFISCDI este o instituție publică aflată în subordinea Ministerului Educației. Aceasta asigură atât realizarea de studii ce fundamentează procesul de repartizare a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru universități, cât și coordonarea din punct de vedere administrativ a unor programe și subprograme din Planul Național de Cercetare, Dezvoltare, Inovare. În calitate de agenție de finanțare a cercetării, similar cu agenții internaționale de prestigiu, organizează competiții și, ulterior, monitorizează implementarea proiectelor acceptate la finanțare. Prin programele din PNCDI III coordonate, gestionează aproximativ 22% din fondurile publice alocate activității de cercetare, dezvoltare și inovare.

Alături de atribuțiile care vizează finanțarea învățământului superior și a cercetării, UEFISCDI este recunoscută pe plan național și internațional ca fiind organizația care utilizează metode și tehnici de analiză și consultare structurată, reunite în conceptul de foresight pentru proiectele de dezvoltare instituțională și de sistem, referitoare la învățământul superior, cercetare, dezvoltare și inovare pe care le dezvoltă.

Grupul de experți PSF

• Paulo Andrez, președinte (Portugalia)

Expert în inovare care ajută guvernele sa proiecteze și să implementeze politicile antreprenoriale. A prezidat grupul de experți PSF din Slovacia, care a fost legat de incubare, accelerare, business angels (investori individuali) și politici de capital de risc. Fondator și membru al consiliului de administrație al DNA Cascais Incubator Center; Președinte emerit al Asociației Europene a Comerțului pentru Business Angels (EBAN) și membru fondator al Federației Portugheze de Business Angels (FNABA). El este, de asemenea, un business angel investor în mai multe companii și un serial entrepreneur.

• Daria Tataj, raportor (Polonia)

Expert în inovare, ajută companiile și guvernele să proiecteze strategii de creștere; fondator și CEO al Tataj Innovation, o companie de consultanță și membru al High Level Expert Group (RISE) face parte din echipa lui Carlos Moedas, comisar UE pentru cercetare și inovare. Anterior, a fost membră a Consiliului fondator de conducere și a Comitetului fondator executiv al Institutului European pentru Inovație ți Tehnologie (EIT).

• Jean-Michel Dalle, expert (Franta)

Director al Agoranov, principalul incubator științific din Franța (din 2003). A fost director general al Oseo, acum BPI France, banca publică de inovare a Franței, responsabilă cu inovarea (între 2008-2009). Anterior (1995-2002), el a creat și a condus o filială privată la Ecole Normale Superieure de Cachan dedicată transferului de tehnologie.

• Jari Romanainen, expert (Finlanda)

Consilier executiv pentru Agenția Finlandeză de Finanțare pentru Inovare (Tekes) și pentru Ministerul Muncii și Economiei din Finlanda, dar și un senior consultant la Technopolis Group Baltics. În ultimii 20 de ani, Jari a fost responsabil pentru proiectarea, implementarea și evaluarea științei, tehnologiei și politicii de inovare și a măsurilor politice conexe în Finlanda.

Recomandări generale

• Implicarea părților interesate în proiectarea și implementarea de noi politici, instrumente și inițiative. Cu o implicare mai mare a părților interesate, inițiativele vor fi mai bine concepute, va exista un angajament mai puternic din partea ecosistemului pentru a le pune în aplicare, va exista o mai mare transparență, iar inițiativele vor beneficia de un interes mai mare din partea celor interesați.

• Înființarea unei noi agenții de antreprenoriat, aducând împreună coordonarea de design și implementarea de noi inițiative, în cadrul unei agenții moderne și dinamice. Se va putea crea expertiză critică și masă critică în numeroase arii ale politicii române de antreprenoriat.

• Proiectarea și activarea Hub-ului de Conectare.

În afara a câtorva excepții de excelență din sistemul de antreprenoriat românesc, comunicarea între participanți este inexistenta. Astfel, Hub-ul de Conectare (The Connecting Hub) va spori comunicarea și cunoașterea între părțile interesate și va permite celor mai promițătoare startup-uri românești să fie ușor de identificat și conectate cu piețele internaționale, acceleratorii internaționali  și investitorii internaționali prin intermediul serviciului de brokeraj.

Recomandări specifice

1. Rolul agențiilor și al entităților publice

Stabilirea unui mecanism de guvernanță pentru un nou Consiliu Național al Inovării și Antreprenoriatului bazat pe cele mai bune practici din sectorul privat. Consiliul ar trebui să includă persoane respectabile din domeniul cercetării, educației și afacerilor, alese cu titlu personal pentru a servi ca o voce apolitică și imparțială a ecosistemului antreprenorial.

2. Integrarea și promovarea ecosistemului antreprenorial din România

• Stabilirea unui Centru de Conectare ca platformă de facilitare pentru integrarea și promovarea ecosistemului antreprenorial din România, a startup-urilor și a scaleup-urilor.
• Dezvoltarea unui portal web unde să fie disponibile într-un mod transparent informații relevante pentru startup-urile și pentru scaleup-uri.
• Stabilirea unui Premiu pentru Antreprenoriat sub auspiciile președintelui României, în vederea promovării startup-urilor de succes, care au fost înființate și funcționează în afara ecosistemului din România, precum și în vederea celebrării antreprenoriatului și a recunoașterii antreprenorilor de vârf.

3. Abordare de tip „date deschise”

• Punerea datelor de monitorizare agregate în mod liber, la dispoziția tuturor participanților din ecosistem.
• Numirea unei echipe de experți internaționali care să analizeze ecosistemul în mod regulat și să-și prezinte recomandările guvernului.

4. Combaterea birocrației, formalităților administrative și a corupției

• Crearea unui ghișeu unic care să funcționeze ca centru de servicii digitale pentru antreprenori, care sa ofere servicii de e-Guvernare integrate.

5. Achiziții inteligente

• Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice ar trebui să aibă o „abordare de tip sandbox (în mediu protejat)” pentru a experimenta modele de implementare a achizițiilor pre-comerciale și achizițiilor în domeniul inovării, care implică startup-urile și scaleup-urile.

6. Cadrul legal pentru startup-uri și pentru scaleup-uri

• Elaborarea unei „Legiferări propice antreprenoriatului” în care „principiul antreprenoriatului” să funcționeze ca un standard de orientare pentru consultările inter-ministeriale și pentru colaborările la nivel de ecosistem.

7. Stimulente fiscale pentru startup-uri și pentru scaleup-uri

• Continuarea monitorizării și ajustării sistemelor legislative privind legislația fiscală și a muncii pentru a încuraja investițiile în capitaluri proprii, reinvestițile de dividende și programele de opțiuni pe acțiuni în vederea stimulării ecosistemului antreprenorial. Extinderea scutirilor fiscale pentru a stimula investițiile locale în startup-uri și pentru a atrage capital străin. Optimizarea procedurilor privind legislația fiscală și legislația muncii pentru a răspunde nevoilor specifice ale IMM-urilor inovatoare.

8. Catalizarea schimbării: Agenția Națională pentru Antreprenoriat

• Înființarea unei Agenții Naționale pentru Antreprenoriat (ANA) care să funcționeze ca o agenție de finanțare dedicată inovării și antreprenoriatului.

9. Educația antreprenorială în România

• Punerea la dispoziție de fonduri alocate pentru școlile primare și gimnaziale în vederea organizării de proiecte și activități antreprenoriale, inclusiv cluburi și societăți antreprenoriale, concursuri de planuri de afaceri.
• Invitarea școlilor, a antreprenorilor, a elevilor și a profesorilor (prin intermediul asociațiilor sau reprezentanților corespunzători ai acestora) să se alăture unei discuții deschise cu privire la modul de schimbare a abordării educaționale generale în vederea unei mai bune sprijiniri a spiritului antreprenorial.

10. Accesul la talente

• Stabilirea unui program specific de promovare, în vederea atragerii talentelor străine și din Diaspora, în domeniul antreprenoriatului. Cartografierea talentelor din Diaspora va fi esențială pentru implementarea cu succes a acestui proiect.
• Stabilirea unui permis pentru startup-uri pentru a atrage antreprenorii străini în vederea lansării de noi afaceri în România.

11. Programe de sprijin nefinanciar în România

• Lansarea unui program care sa ofere sprijin nefinanciar pentru startup-uri și IMM-urile care vor să se dezvolte pe piețele internaționale.

12. Mecanisme financiare pentru antreprenorii din România

• Introducerea unor mecanisme de finanțare integrate, complexe, pentru startup-uri, dar și pentru anumite tipuri de IMM-uri.
• Stabilirea de proceduri comune pentru gestionarea programelor de finanțare, inclusiv sisteme informatice și gestionarea electronică a aplicațiilor, precum și monitorizarea proiectelor și programelor la nivelul tuturor agențiilor.

13. Măsuri de politici care au în vedere cererea și alte inițiative

• Conceperea și lansarea unui program de organizare de competiții centrate pe provocări (competiții deschise pentru colectarea de idei noi) în vederea abordării unor anumite provocări societale – care combină nevoile existente la nivel național, cu potențialul crescut al pieței internaționale.

14. Transformarea universităților, a incubatoarelor și a programelor de accelerare din România

• Revizuirea Legii privind incubatoarele pentru a putea beneficia de experiența internațională și pentru ca aceasta să fie compatibilă cu standardele internaționale.
• Promovarea acreditării internaționale a incubatoarelor și a programelor de accelerare de vârf din România.
• Electarea și sprijinirea dezvoltării și expansiunii ulterioare a celor mai promițătoare servicii de incubare și accelerare din România în vederea consolidării și creării de masă critică.
• Lansarea unui program național de accelerare pentru startup-uri.
• Acordarea, către companiilor românești acceptate în programe internaționale de accelerare, a unui grant de 15.000 EURO pentru subvenționarea cheltuielilor de deplasare și de ședere ale acestora.
• Elaborarea unui program specific de sprijin pentru implicarea persoanelor din mediul academic în activități antreprenoriale.
• Crearea unui Legi privind proprietatea intelectuală pentru universitățile din România, în vederea reglementării transferului de proprietate intelectuală, definirea criteriilor de evaluare a activităților antreprenoriale ale universităților, stabilirea unei structuri comune de centre de transfer tehnologic (TTO) pentru toate universitățile și furnizarea de formare și instruire pentru personalul TTO.

15. Finanțarea prin intermediul sectorului bancar

• Finanțarea FRC (Fondul Român de Contragarantare) cu suficienți bani pentru a permite Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) să emită garanții către bănci în vederea finanțării IMM-urilor.

16. Crearea și sprijinirea rețelelor de investitori providențiali în România.

• Accelerarea dezvoltării unei culturi a investitorilor individuali (business angels) prin sprijinirea creării de rețele de business angels, contribuirea la înființarea unei federații naționale de rețele de investitori individuali și sponsorizarea unei expoziții itinerante în vederea popularizării acestei idei.

17. Programul de coinvestiții a investitorilor individuali (business angels)

• Crearea unui program de coinvestiții a investitorilor individuali pentru România.
• Crearea unei certificări a investitorilor individuali pentru un fond de coinvestiții.

18. Implementarea de stimulente fiscale pentru investitorii în etapa inițială și a Legii investitorilor providențiali

• Modificarea Legii investitorilor individuali – business angels și implementarea acesteia numai dacă alte măsuri nu dau rezultate.

19. Capitalul de risc

• Crearea unei politici inovatoare privind fondurile cu capital de risc.

20. Piața titlurilor de capital din România

• Lansarea în 2018 a unui program național intitulat „IMM-urile inovatoare sunt pe piața AeRO”.
• Bursa de valori Bucurețti ar trebui să aibă obiective mai ambițioase în ceea ce privește dezvoltarea pieței AeRO.
• Crearea unui nou set de stimulente pentru investitorii care investesc pe „piața inovatoare AeRO”.
• Eliminarea barierelor artificiale din calea fondurilor instituționale și reglementate care le împiedică să investească în companii aflate în etapa inițială de dezvoltare.
• Introducerea de stimulente fiscale care să permită calificarea costurilor de listare pe piața AeRO, reprezentând cheltuieli deductibile.

21. Monitorizarea performanțelor ecosistemului antreprenorial

• Guvernul (sau o organizație publică independentă) ar trebui să dezvolte un sistem informatic care să primească automat date de la părțile interesate din ecosistem.
• Elaborarea, la fiecare trei ani, a unui studiu cu privire la ecosistemul antreprenorial din România, pe baza datelor reale colectate din ecosistem.